Clipe de pace!!!

„Domnul dă tărie poporului Său, Domnul binecuvântează pe poporul Său cu pace.„ Ps.29:11

În timpul primului război mondial, în seara de ajun a Crăciunului din anul 1914, a avut loc o întâmplare deosebită despre care cred că unii dintre voi aţi auzit.

Pe frontul de Vest Francez, de la Canalul Englez, până la Alpii Elveţieni, era linişte. Războiul începuse numai de 5 luni de zile şi deja aproape 800.000 de oameni au fost răniţi sau omorâţi. În seara de ajun însă s-a întâmplat ceva deosebit; ceva unic în istoria războaielor omenirii. Soldaţii britanici au început să cânte colinde în tranşeele lor. De cealaltă parte, nemţii au răspuns în acelaşi fel. Nu după mult timp aceleaşi colinde răsunau în acelaşi timp din tranşeele nemţilor şi ale britanicilor!

În ziua de Crăciun, soldaţi neînarmaţi din ambele tabere, aflaţi pe un teren al nimănui, s-au unit cântând colinde şi purtând o conversaţie liberă. Mai mult, şi-au făcut mici daruri, petrecând întreaga zi în pace. Această neobişnuită pauză de pace s-a întins pe mai multe mile de-a lungul liniei frontului. Într-un anume loc, britanicii au jucat fotbal cu soldaţii nemţi, care au învins cu 3-2.

În alte zone ale frontului această atitudine a continuat şi în ziua următoare, când niciuna dintre părţi nu îndrăznea să tragă primul foc. În cele din urmă, atunci când au venit trupe proaspete, iar comandanţii cu grade mai mari din ambele tabere au comandat atacul, bătălia a reînceput.

Pentru o lume aflată în conflict şi lipsită de fericire, Crăciunul este un timp al bucuriei datorită faptului că Domnul Isus a venit să aducă o pace ce nu are sfârşit.

Doamne Dumnezeule, îţi multumesc pentru pacea ce-o am prin Hristos! Amin.

Sursa: www.misiune.ro

Nu te lăsa răpus de circumstanțele prin care treci!

“Cînd au auzit vrăjmaşii noştri că am fost înştiinţaţi, Dumnezeu le-a nimicit planul, şi ne-am întors cu toţii la zid, fiecare la lucrarea lui.” Neemia 4:15

Prin oamenii care nu renunţă în faţa provocărilor şi privesc dincolo de circumstanţele vieţii spre ceea ce Dumnezeu a pregătit pentru ei, Dumnezeu poate să facă lucruri uimitoare.

Acest lucru l-a făcut şi Neemia în timp ce construia zidul Ierusalimului, atunci cînd a fost confruntat cu obstacolele care i-au fost puse înainte. El nu a dat înapoi şi nu a renunţat nici atunci cînd vrăjmaşii poporului lui Dumnezeu au aranjat un complot pentru a opri lucrările începute. Fiindcă Neemia nu s-a uitat la duşmani, ci la scopul final, i-a îndemnat pe toţi cei ce lucrau să meargă înapoi la munca lor.

Cu alte cuvinte, Neemia avea privirea aţintită spre viitor. El nu s-a lăsat descurajat de circumstanţele prezente, fiindcă ştia că Dumnezeu urma să facă ceva măreţ.

Apostolul Pavel ne dă aceeaşi încurajare cînd spune: „Fraţilor, eu nu cred că l-am apucat încă; dar fac un singur lucru: uitînd ce este în urma mea, şi aruncîndu-mă spre ce este înainte, alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, în Hristos Isus.” Fil 3:13-13

Dacă în această zi eşti descurajat, nu uita că Dumnezeu poate a îngăduit să treci printr-o vale a încercărilor pentru a te pregăti pentru marile biruinţe de mîine! De aceea, nu te lăsa răpus de situaţii. Ridică-ţi ochii şi priveşte dincolo de ceea ce ţi se întîmplă, pentru că binecuvîntarea lui Dumnezeu poate să fie chiar după colţ!

NU TE LĂSA RĂPUS DE CIRCUMSTANŢELE PRIN CARE TRECI, CI FII SIGUR CĂ DUMNEZEU A PREGĂTIT LUCRURI MINUNATE ŞI PENTRU TINE!

Sursa: www.misiune.ro

O gustare cu Dumnezeu ... Să aveți o zi de închinare deosebită! Dumenzeu cu voi!

A fost odată un băieţel care a dorit foarte mult să îl întâlnească pe Dumnezeu şi s-a gândit el într-o zi să pornească în căutarea Lui. Ştia foarte bine că nu o să fie o simplă plimbare, aşa că înainte de a porni şi-a umplut bine, bine valiza cu dulciuri şi cu multe sticluţe cu apă, să-şi mai potolească foamea şi setea din când în când.

Când a fost la câteva blocuri depărtare de casa lui a zărit un parc mare şi umbros, şi s-a gândit să-şi tragă puţin suflul înainte de a porni iar la drum. S-a aşezat pe o bancă lângă un bătrân amărât care se uita atât de plictisit la porumbeii ce scormoneau şi ei asfaltul, în speranţa că or mai găsi câte ceva de-ale gurii.

Băieţelul şi-a pus valiza în braţe şi a scos din ea o sticluţă de apă şi când să se servească a fost întrerupt de privirea bătrânului, care se uita la el cu o flămânzeală de parcă vroia să îl mănânce cu tot cu papuci. Făcându-i-se milă, baiatul i-a oferit acestuia câteva dulciuri, iar drept răsplată bătrânul i-a oferit un zâmbet.

Atât de incredibil şi de radiant a fost zâmbetul bătrânului, încât băieţelul i-a oferit şi o sticluţă cu apă doar, doar va mai primi încă un zâmbet atât de frumos. Fără nici o ezitare şi fără nici o reţinere, bătrânul i-a mai zâmbit încă o dată copilului.

Toată după-amiaza întreagă au stat acolo pe bancă, mâncând şi bând, fără să îşi spună vreun cuvânt unul celuilalt. Pe când se înnoptă, băiatul simţi prezenţa oboselii şi se hotărî să o ia către casă, cu gândul că îşi va continua călătoria în următoarea zi. Nici nu apucă bine să facă câţiva paşi că dă fuguţa înapoi să-l îmbraţişeze pe colegul său de bancă. Bătrânul surprins de fapta copilului, tot ce i-a putut oferi înapoi a fost cel mai frumos zâmbet pe care l-a văzut copilul în acea zi.

Ajuns acasă, mama băiatului îl întâmpină. Surprinsă de expresia feţei plină de fericire a copilului ei, nu se răbdă să nu îl întrebe: “Ce ai făcut tu azi de eşti aşa de fericit? Cine ţi-a adus această fericire?”

Copilul îi răspunse: “Am luat masa cu Dumnezeu!”. Şi înainte ca mama lui să apuce să îi răspundă, a mai adăugat: “Ştii ceva? Are cel mai frumos zâmbet dintre toate pe care le-am văzut vreodată!”

Între timp, bătrânul a ajuns şi el acasă şi copilul său, observând privirea paşnică a tatălui, nu a ezitat să nu îl întrebe: “Tată, ce ai facut azi de eşti aşa fericit? Cine ţi-a adus această fericire?”

El i-a răspuns fiului său: “Am mâncat în parc dulciuri cu Dumnezeu!”. Şi înainte ca fiul său să apuce să îi răspundă, el a adăugat:” Ştii ceva? Este mult mai tânăr decât am crezut!”

Morala:
Prea des subapreciem puterea unei îmbrăţişări, a unui zâmbet, a unei vorbe bune, a unei urechi ascultătoare, a unui onest compliment sau a unui simplu act de caritate. Toate acestea au potenţialul de a face dintr-o zi obişnuită o zi specială sau chiar să schimbe întregul fir al vieţii unei persoane. Şi toate acestea sunt printre cele mai obişnuite lucruri prin care acţionează ajutorul divin.

Învață să faci bine!

„ Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!” Isaia 1:17

Într-un desen animat erau prezentate două veveriţe care de dimineaţa până seara, aleargau după alune. Pentru că fiecare dintre ele dorea să adune cât mai multe alune în defavoarea celeilalte, deseori între ele apăreau dispute serioase.

Într-una din zile una dintre ele numită Lucy, vine la cealaltă numită Charlie Brown şi-i spune:

„Crăciun Fericit, Charlie Brown. Deoarece suntem în acest sezon de sărbătoare, cred că este vremea să depăşim orice dispută şi să încercăm să trăim în pace.”

Charlie Brown a întrebat-o:

„De ce să fim în pace numai în acest timp ? De ce n-am trăi aşa tot anul?”

Lucy o priveşte cu suspiciune şi apoi exclamă:

„Nu-ţi pare că ai ajuns la fanatism?” Pentru că avea o dispută mai veche de rezolvat cu Charlie, a avertizat-o apoi strigând:

„Vrei să scapi profitând de sărbătoare? Nu vei reuşi! Am să te prind Charlie; şi când o să-mi cazi în mâini, o să-ţi turtesc nasul!”

Charlie ce alerga cu toată viteza, s-a întors repede răspunzîndu-i:

„Aşteaptă puţin! Păstrează tu totul; nu mai putem continua în acest fel. Nu avem nici un drept să ne certăm şi să ne hărţuim în continuu!”

Lumea în care trăim, este plină de probleme şi conflicte interminabile. Sunt aşa de mulţi oamenii ce-i rănesc pe semenii lor şi nu-i înţeleg pe ceilalţi. Dacă noi care suntem „copii ai lui Dumnezeu” nu putem rezolva problemele minore; cum mai aşteptăm ca în societate să se rezolve problemele mari?

Eşti gata să lucrezi pentru pace? Într-o lume învrăjbită, Dumnezeu are nevoie de mulţi făcători de pace!

Dragă Doamne, îţi mulţumesc că mi-ai dăruit inimii mele pacea Ta! Ajută-mă să fiu şi eu un făcător de pace. Amin

Sursa: www.misiune.ro